Raul Dambovita




RÂUL DÂMBOVIŢA

„Dâmboviţa, apă dulce, cin’ te bea nu se mai duce”. Era cândva o vorbă legată de micul râu care separă Bucureştiul în două. În partea vestică a oraşului se află Lacul artificial Ciurel, de unde Dâmboviţa curge mai departe, spre centru. Prima parte a arterei care încadrează râul se numeşte Splaiul Independenţei. După barajul Ciurel, pe partea stângă se află complexul studenţesc Regie – Grozăveşti. Aici se află multe cluburi şi localuri, unde puteţi gusta viaţa de noapte studenţească. Pe cealaltă parte se află centre noi de afaceri şi sediul provizoriu al Primăriei Municipiului Bucureşti (Splaiul Independenţei 291-293), amplasat aici până la restaurarea vechiului sediu, de pe Bd. Regina Elisabeta 47).

Pe traseul Dâmboviţei, între Regie şi Grozăveşti, se află una dintre cele mai spectaculoase realizări arhitectonice recente – Pasajul Basarab. Acesta unește sectoarele 1 și 6 între Şoseaua Nicolae Titulescu şi Şoseaua Grozăvești. A fost construit cu scopul de a fluidiza traficul în zona de Nord-Vest a capitalei și de a completa inelul interior de circulație al Municipiului București. Pasajul beneficiază de două benzi de circulație pe sens și două linii de tramvai. În zona de Nord construcția se compune dintr-un pod hobanat cu o înălțime a pilonilor de 84 de metri. Acesta supratraversează Calea Griviței, calea ferată și intersecța dintre Bulevardul Dinicu Golescu şi Şoseaua Orhideelor.

Odată ajunşi la Podul Eroilor, pe partea stângă se observă o clădire mamut neterminată, a cărei construcţie a început pe vremea lui Nicolae Ceauşescu. Iniţial trebuia să fie sediul Muzeului Naţional de Istorie, apoi Casa Radio. Acum 10 ani începuseră aici lucrări pentru crearea unui modern centru comercial şi de afaceri, proiect abandonat între timp. Astfel, clădirea a rămas unul dintre puţinele vestigii comuniste abandonate în timpul lucrărilor, restul fiind, din fericire, finalizate în special în ultimii 10-15 ani.

Pe partea dreaptă se află cel mai mare spital din Bucureşti – Spitalul Universitar (Bd. Eroilor 169). Din dreptul podului Eroilor porneşte, spre vestul oraşului, Bulevardul Eroilor, la capătul căruia se întrezăreşte clădirea Academiei Militare Române (Şos. Panduri 60), construită în 1939. Această clădire a fost, în timpul celui de-al doilea Război Mondial, sediul consilierilor militari germani fiind, practic, ultimul bastion al nazismului din România.

Tot în zonă se află clădirea Facultăţii de Medicină (Splaiul Independenţei 204), ridicată în 1902, în stil neoclasic francez, după planurile arhitectului Louis Pierre Blanc, Palatul Cotroceni (Bd. Geniului 1) – unde se află atât Preşedinţia României, cât şi Muzeul Naţional Cotroceni – şi Grădina Botanică (Şos. Cotroceni), un adevărat paradis al plantelor, care merită vizitată în special la sfârşitul lunii octombrie, datorită culorilor toamnei târzii. În această zonă exista cândva un lac superb, înconjurat de pădurile (codrii) Vlăsiei.

Dacă urmăm cursul Dâmboviţei, spre Piaţa Unirii, întâlnim clădirea Operei Naţionale (Bd. Mihail Kogălniceanu 70-72). Construită în stil clasic, în 1953, aceasta are o sală cu 2200 de locuri. În faţa clădirii poate fi admirată statuia marelui compozitor român George Enescu. Tot aici se află bisericile Sf. Elefterie Vechi (Str. Elefterie 15 bis), ridicată pe dealul Cotrocenilor în 1744, Sf. Elefterie Nou (ridicată în 1935, una dintre cele mai mari şi impozante biserici din Bucureşti), Monumentul Eroilor Sanitari şi Biserica Sf. Spiridon Vechi (Piaţa Naţiunilor Unite 2). Ultima, una dintre cele mai mici biserici din Bucureşti, a fost construită în secolul al XVIII-lea şi demolată în 1985, în timpul sistematizării comuniste. Clădirea a fost refăcută din temelii după 1989, picturile de interior şi toate obiectele fiind, din fericire, salvate înainte de demolare.

Pe malul drept al Dâmboviţei, în zona Izvor, puteţi admira o panoramă a imensului Palat al Parlamentului, flancat de Parcul Izvor. În apropierea Pieţei Unirii se află impozantul Palat al Justiţiei (Splaiul Independenţei 5), recent restaurat. Construcţia clădirii a început în 1890, după planurile arhitectului Adrian Ballu, şi a fost finalizată în 1895, de către Ion Mincu. Faţada, decorată de către Karl Storck, reprezintă Forţa şi Prudenţa. Piaţa Unirii, şi ea total schimbată în ultimii 30 de ani faţă de cum era în trecut, datorită sistematizărilor, este marcată de o panoramă impresionantă şi de fântânile impozante, amenajate în anii 80. Mai departe merită văzute bisericile lui Bucur Ciobanul (Splaiul Unirii 12) – care se spune că este cea mai veche biserică din Capitală, întemeiată de fondatorul legendar al Bucureştiului, ciobanul Bucur, şi Radu Vodă (Str. Radu Vodă 24 A). Ambele lăcaşe de cult au fost strămutate de pe amplasamentul iniţial, din cauza demolărilor, pentru a face loc unor blocuri de locuinţe. Tot în zonă se află sediul Bibliotecii Naţionale a României, sediul Operetei Române şi sediul Camerei de Comerţ şi Industrie a României, clădirii moderne, de bun gust.

Deşi Dâmboviţa nu este spectaculoasă asemeni Dunării în Viena şi Budapesta sau a Senei în Paris, ea conferă Bucureştiului o atmosferă aparte, intimă. Străzile au fost sistematizate, de-a lungul istoriei, în funcţie de cursul râului, care se schimba adesea. Cursul Dâmboviţei a fost sistematizat în două rânduri: 1880-1883 şi 1982-1986. Deşi Dâmboviţa nu este navigabilă decât pe mici porţiuni, cu ambarcaţiuni mici, din cauza nenumăratelor diguri, pe ea se poate practica pescuitul de agrement.



Cauta cazare





Camera 1



reset

Sunflower Old Town Apartament 3*

internet

parcare


Alege apartament

Wonderful Old Town Bucharest Apart 3*

internet

parcare


Alege apartament

Sunny Old Town Apartment 3*

internet

parcare


Alege apartament


Cautam apartament


Va rugam asteptati, cautam cele mai bune oferte pentru dumneavoastra!