Economie

ECONOMIE

Una dintre vechile capitale ale Europei arată şi acum ca un oraş plin de contraste, dar modern. Bucureşti rămâne un important centru politic, economic şi cultural, atât pentru România, cât şi pentru Europa de Sud-Est.

Acest oraş se poate mândri, de-a lungul istoriei, cu toate tipurile de economie - atât agrară, cât şi industrială, atât feudală sau comunistă, cât şi capitalistă. În primele secole după atestarea istorică, Bucureştiul era un oraş eminamente agrar, dominat de multe grădini şi vii - care ocupau o suprafaţă importantă până spre cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Negoţul a început să înflorească în secolul XVIII, în timpul dominaţiei fanariote. Cele mai importante breslele meşteşugăreşti erau cele ale croitorilor, cizmarilor, cavafilor (pantofari şi cizmari, ce făceau încălţăminte de calitate inferioară), cojocarilor, pânzarilor, salvaragiilor (croitori de pantaloni largi, turceşti, numiti “şalvari”), zăbunarilor (croitori de “zăbune”, adică de haine bărbăteşti lungi, cu sau fără mâneci, din bumbac sau lână, împodobite cu cusături), blănarilor şi ilicarilor (croitori de ilice din postav roşu sau negru). Primele manufacturi se înfiinţează în 1765-1766, ele având ca scop producerea de hârtie la Fundeni şi de postav la Pociovalişte. 

            Secolul XIX este marcat de dezvoltarea industriei şi a infrastructurii. În 1869 se inaugurează linia de cale ferată Bucureşti - Giurgiu, iar în 1872 se dă în folosinţă Gara de Nord, care asigură o legătură rapidă a Capitalei cu alte oraşe din ţară. În 1885, este inaugurată clădirea Băncii Naţionale.

            Secolul XX - în special perioada interbelică - marchează o dezvoltare fără precedent a industriei şi comerţului “Micului Paris”. Evoluând, în numai 12 ani (1928 -1939), de la un atelier de reparat material rulant până la dimensiunile unui concern industrial de primă mărime din Europa, Uzinele “Malaxa” - ulterior “23 August”, iar astăzi “Faur” SA - erau la acea vreme fanionul industriei bucureştene. Proprietarul afacerii - Niculae Malaxa (1884-1965), fondatorul industriei naţionale moderne din România -, a iniţiat şi implantat aici industriile de aparataj pentru material rulant (1932-1943); motoare Diesel (1935); transmisii mecanice pentru automotoare, inclusiv sisteme de comandă (1936-1937); tuburi de oţel fără sudură (1937, după procedeul Stiefel); locomotive Diesel pentru CFR (1938); aparatură optică (1938).

            În 1923 s-au deschis uzinele Metaloglobus şi Griviţa, iar Laromet în 1938. Industria alimentară din Bucureşti asigura, la acea vreme, 40% din necesarul ţării, iar industria de îmbrăcăminte şi încălţăminte, 32%. Aeroportul Băneasa a fost inaugurat în 1921, iar prima emisiune de radio a luat calea undelor în 1928. Au apărut noi bănci: Crissoveloni, Italiano-Română, Comercială, Franco-Română. În 1941, Bucureştiul avea 70.537 de clădiri şi o populaţie de 992.536 de locuitori.

            Pe 11 iunie 1948, industria bucureşteană este naţionalizată, ca urmare a instaurării regimului comunist. În anii ’50, industriile dominante din Capitală sunt cea uşoară şi cea alimentară (57,9% din total), urmată de cea de inginerie mecanică şi de cea chimică (24,1%). Acum încep să apară “giganţii industriali” şi miile de apartamente tip “cutie de chibrituri”. Pe lângă întreprinderile naţionalizate, sunt înfiinţate noi întreprinderi (Policolor, Autobuzul, Danubiana, CIL Pipera). Un rol foarte important în dezvoltarea economică a oraşului în joacă, acum, construcţiile.

Prima linie de tren electrificată este dată în folosinţă în 1969, între Bucureşti şi Braşov. În 1970 este inaugurat Aeroportul Internaţional Otopeni, care asigură zboruri către destinaţii din toată lumea. În 1982, Bucureştiul concentra peste 55% din totalul activităţii industriale a României! În 1983, aici existau 214 întreprinderi mari, care reuneau 450.833 de muncitori. Datorită masivei industrializării, promovate de regimul comunist, au avut loc migraţii de amploare, către Bucureşti, ale locuitorilor zonelor rurale.

            În urma Revoluţiei din decembrie 1989, Bucureştiul a intrat într-o dificilă perioadă de tranziţie către economia de piaţă. La scurt timp, s-a dovedit că baza industrială a oraşului era, în mare parte, depăşită. În 1993, în Bucureşti era concentrată 12,7% din populaţia activă a ţării, cuprinzând 385 de societăţi mijlocii, cu o medie de 1000 de angajaţi. Societăţile cu mai mult de 5000 de salariaţi reprezentau la acel moment numai 1,8% din total. 

            Începând  cu jumătatea anilor ’90, economia Capitalei a reintrat într-o perioadă de ascensiune. Pe piaţa bucureşteană au început să pătrundă din ce în ce mai multe companii multinaţionale dar s-au dezvoltat şi firmele locale. Printre domeniile aflate în permanentă creştere se numără IT-ul, turismul şi construcţiile. Au apărut hoteluri de 4 şi 5 stele, din marile lanţuri internaţionale: Sofitel – în prezent Pullman (primul hotel de lanţ internaţional din Bucureşti, cu excepţia Intercontinental-ului), Hilton, Crowne Plaza, Marriott, Ibis, Howard Johnson, Sheraton, Novotel, Best Western. S-au dezvoltat cafenelele internaţionale şi lanţurile de fast food: McDonald’s, KFC, Spring Time, Burger King, Starbucks. Au răsărit, peste noapte, zeci de centre de afaceri poziţionate în toate punctele cheie ale oraşului, pornind de la “World Trade Center”, “Victoriei Business Plaza” sau “Opera Plaza”, până la “Sky Tower”, cea mai înaltă clădire din România. Segmentul de shopping a început să se dezvolte începând cu 1997, prin apariţia shopping-center-urilor, hypermarket-urilor şi a mall-urilor, atât pentru mase, cât şi de lux: World Trade Plaza (1994), METRO (1997), Mario Plaza (1997), Billa (1999), Bucureşti Mall (1999), Unirea Shopping Center (2000 – fostul Magazin Unirea), Carrefour (2001), The Grand Avenue (2001), Selgros (2002), Cora (2003), Auchan (2006), Ikea (2007), Mall Promenada (2013), Mega Mall (2015) etc. Încet-încet, bucureştenii au început să renunţe la serviciile chioşcurilor şi buticurilor, în favoarea market-urilor moderne. La ora actuală, în Bucureşti sunt 13 mall-uri, care totalizează circa 2000 de magazine şi 20.000 de locuri de parcare. De asemenea, Bucureşti are zeci de hipermarketuri Carrefour, Auchan, Kaufland, Billa, Cora, Mega Image, Lidl, Selgros etc.

Producţia industrială a oraşului reprezintă, astăzi, 20% din producţia naţională. Bucureşti rămâne cel mai important centru industrial şi principalul centru financiar şi comercial al României.

În ultimii ani, infrastructura Bucureştiului s-a îmbunătăţit considerabil, crescând numărul pasajelor rutiere, al străzilor reabilitate şi al spaţiilor verzi refăcute. Din 2011, Bucureştiul are un stadion modern, la standarde occidentale – National Arena -, în ultimii ani au fost create multe piste speciale pentru biciclişti, iar numărul câinilor maidanezi, altă dată foarte mare, este acum aproape de zero. Centrul istoric este refăcut în totalitate, există autobuze turistice, iar Bucureştiul a început să devină destinaţie de city break. Mai amintim că Bucureşti este candidat pentru Capitala Culturală a Europei – 2021.